Luminã Linã de Ioan Alexandru

Lumina lina lini lumini Rasar din din codrii mari de crini Lumina lina, cuib de ceara Scorburi cu miere milenara De dincolo de lumi venind Si niciodata poposind Un rasarit ce nu se mai termina Lina lumina din lumina lina Cine te asteapta te iubeste Iubindu-te nadajduieste Ca intr-o zi lumina lina Vei poposi la noi deplina Cine primeste sa te creada Trei oameni vor veni sa-l vada Lumina lina lini lumini Rasar din codrii mari de crini I-atata noapte si uitare Si lumile au pierit in zare Au mai ramas din veghea lor Luminile luminilor Lumina lina, lini lumini Instrainandu-i pe straini Lumina lina, nunta, leac, Tamaduind veac dupa veac Cel intristat si saracit Cel trist si cel nedreptatit Si pelerinul insetat In vatra ta au innoptat. Lumina lina leac divin Incununandu-l pe strain Deasupra stinsului pamant Lumina lina, Logos Sfant.